Tricolorul României – origine straveche

June 26th, 2017 No Comments »
tricolorÎncepând cu anul 175 după Hristos, stindardul dac s-a impus ca stindard al majorităţilor legiunilor romane, triumfând şi în a doua jumătate a secolului al IV-lea, cu prilejul vizitei la Roma a împăratului Flavius Iulius Constantinus, fiul împăratului Constantin I (după istoricul Ammien Marcellius).
Ce-i interesant de abia de acum apare, căci conform datelor cuprinse în Notitia Dignitarium, un document militar al arhivelor imperiale romane, stindardul de luptă al dacilor purta culorile roşu, galben şi albastru, aceleaşi culori de la primele legiuni geto-dace cantonate în Bretania şi Cappadocia, în care fuseseră recrutaţi ca mercenari luptătorii daci.
După căderea Imperiului Roman de Apus, stindardul dacilor a fost preluat şi folosit de armatele bizantine până la finele secolului al X-lea.
Împăratul bizantin Justinian, a înfiinţat  în anul 535 după Hristos, două cetăţi dunărene, Recidava şi Literatta, locuite de luptători descendenţi  ai dacilor care şi-au păstrat emblema stindard de luptă a  strămoşilor.
Ca un semn de preţuire a efectului moral  exercitat asupra războinicilor, stindardul folosit în  legiunile romane şi ulterior bizantine era împodobit cu aur şi pietre preţioase.
În anul 1185, fraţii vlahi Teodor Petru, Ioan Asan I şi Ionita Caloian, au condus o armată contra bizantinilor, ai cărei oşteni aveau pe suliţe flamuri cu reproducerea dragonului-lup al dacilor, plus cele trei culori.
Culorile stindardului au străbătut veacurile  fără nicio altă menţionare documentară, părând pierdute pentru totdeauna.drapel-romaniei
Dar iată că în  anul 1821, culorile roşu, galben şi albastru se regăseau  pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu, iar în  anul 1848 au devenit culorile drapelului de stat, cunoscute şi astăzi.

Ce înseamnă memoria ancestrală a unui popor, şi cum nu poate fi ea ştearsă nici de atotputernicul Timp!

sa privesti Beiul in ochi…

May 2nd, 2017 No Comments »

Privind originea si denumirea Lacului Ochiul Beiului, circula numeroase legende.
Iata cateva legende legate de acest lac.

1. Se spune ca un bei turc, pe nume Beg, s-a indragostit nebuneste de o tanara fata de prin partea locului, pe care a rapit-o si a inchis-o in Turnul Mare din Cheile Nerei. In timpul noptii insa, cu ajutorul unei funii impletita din propria-i rochie, fata reuseste sa scape si sa fuga, coborand la baza stancii in Valea Nerei. De durere, turcul Beg a plans atat de mult, incat din lacrimile lui s-a format acest minunat lac Lacul Ochiul Beiului.
Aceasta legenda a Lacului Ochiul Beiului ne aduce aminte si de ruinele unei fortificatii medievale, Turnul Mare al lui Beg din Cheile Nerei.
IMG_2915  IMG_2923
2. Se spune ca fiul pasei din Varadia, intr-unul din drumurile sale prin Valea Beusnitei, a fost atras de frumusetea si cantecul unei ciobanite. Cei doi tineri s-au indragostit unul de celalalt. Afland de idila fiului sau si dorind sa curme aceasta legatura, batranul pasa a pus slugile sa o omoare pe fata de valah. Tanara pastorita a sarit atunci de pe stanca si a murit, iar fiul pasei afland de moartea ei s-a injunghiat langa trupul iubitei. Se spune ca fata s-a transformat in râu – Râul Beusnita, iar tanarul in lac – Lacul Ochiul Beiului.
IMG_3005  IMG_2934
3. Se povesteste despre un bei turcesc care s-a ascuns de tatal sau, hoinarind prin padurile de nespusa frumusete ale Cheilor Nerei, loc unde si-a gasit nu numai linistea, vanatul, ci si dragostea unei frumoase valahe.
„Caci se iubeau cuminte si-asupra de masura
Cand prospetimi stelare sclipeau peste copaci”.
Dar cum batranul pasa, tatal beiului, este categoric, „Din semintii ghiaure nu-mi vreau nora mie”, trimite lefegii „tainic s-o înhate pe ciobanita juna”. Lacul s-ar fi format din prabusirea tragica a celor doi îndragostiti, a beiului cu iubita lui moarta, de pe stanca.
IMG_3008  IMG_3010
4. Legenda spune că în vremurile acelea Banatul era stăpânit de turci iar un bei tânăr și foarte bogat obișnuia să vâneze pe acele meleaguri; într-una din zile, pe când se afla la vânătoare, in Poiana Florii a zărit o frumoasă ciobăniță și s-a îndrăgostit pe loc de ea. Și fetei i-a căzut cu tronc turcul așa că au început să se iubească fără să țină cont de religie sau diferența de bogăție dintre ei doi.
Tatăl beiului, aflând despre dragostea dintre cei doi, a trimis oșteni să omoare fata care-i sucise mințile fiului său. A sărit beiul în apărarea fetei și s-a luptat cu oștenii dar degeaba, au înjunghiat-o pe biata păstoriță în vîrf de stâncă ucigând-o pe loc. În timpul luptei, beiul și-a pierdut un ochi și în locul în care a căzut acesta s-a format lacul carei poartă numele. A plâns mult după fată și dragostea dintre ei doi apoi, nemaiputând rezista durerii din inimă, a scos hangerul și s-a înjunghiat. Din lacrimile beiului s-a format izvorul care alimenteaza lacul.
IMG_2933  IMG_3007
5. O altă legendă spune că în noaptea de Sânziene, la Ochiul Beiului, se strâng, se îmbăiază și dansează ielele pădurii. Ele sfârșesc jocul înainte de ultimul cântat al cocoșilor. Localnicii leagă dispariția celor plecați și pierduți în pădurea virgină de puterea amăgitoare a celor șapte iele.

IMG-20170430-WA0004În realitate, lacul carstic Ochiul Beiului este situat la o altitudine de 310 m, într-­un „crater” si face parte din Parcul National Cheile Nerei, situat în Munții Aninei, aflandu-se pe Valea Râului Beu, unde acesta se întâlnește cu Râul Beușnița.
Lacul 
are o adâncime de aproximativ 4 m și un diametru total de 20 m, este alimentat de un izbuc, un izvor care alimentează mereu lacul cu o apă cristalină și de o culoare ireală (verde-albastra). Datorită acestei alimentări continue a lacului, acesta nu îngheață niciodată temperatura apei fiind vara de +4 grade iar iarna urcând chiar și la + 10 grade.


  • Facebook
  • LinkedIn