Pestera Postojna – Slovenia

June 18th, 2017 No Comments »

Pestera Postojna este cea mai lunga pestera carstica cunoscuta din Slovenia, o adevarata bijuterie a regiunii carstice situata intre Postojna si Trieste si caracterizata prin carene, doline, pesteri si prapăstii, parauri care dispar si lacuri intermitente. Unele din aceste fenomene, care au luat nastere in urma actiunii apei asupra calcarului solubil, au fost indentificate si descrise pentru prima data chiar in Slovenia. Din lungimea de 20 km galerii descoperite pana acum, doar 5,2 km se viziteaza, restul sunt strabatute de parauri sau inundate permanent.
O vizita in Pestera Postojna dureaza doua ore si jumatate, dupa o calatorie de doi kilometrii cu trenul, “mocanita pesterii”, vizitatorii isi continua vizita pe jos pe o distanta de aproape un kilometru, in cea mai frumoasa parte a pesterii, care include Muntele Mare ( cunoscut si sub numele de Calvarul), Pesterile Frumoase si Sala de Concerte. Apoi, vizitatorii se urca din nou in trenulet la statia de lanaga Sala de Concerte si se intorc la intrare. Trenul trece mai intai prin galeriile Vechii Pesteri. Aceasta parte a complexului de pesteri a fost descoperita in 1818 de un localnic pe nume Luka Cec. De atunci, speologii studiaza varsta pesterii, formarea si dezvoltarea ei, precum si alte procese carstice importante din punct de vedere stiintific si comercial. Sectiunea de la intrarea in pestera a fost vizitata si inainte de anul 1818, semnaturile de pe peretii galeriilor de la intrare dovedesc ca pestera era vizitata inca din secolul al XIII-lea. Prima sina de cale ferata din interiorul pesterii a fost construita in 1872.
In 1884, vechiul sistem de iluminare, constand in torte, lumanari, lampi cu ulei si acetilena, a fost inlocuit cu lumina electrica.
In 1967, in pestera s-a construit o sina de cale ferata circulara, ceea ce permite ca pana la 14.000 de turisti sa poata vizita zilnic cele mai frumoase parti ale Pesterii Postojna.
 
Pestera Postojna s-a format in calcarul aparut in apa marii acum 70 milioane de ani, in Cretacic. In timpul perioadei Tertiare, marea s-a retras si pe uscat au inceput procesele carstice. In epoca Pliocena, acum aproximativ 3 milioane de ani, raurile de suprafata au inceput sa dispara in calcar si sa curga prin subteran inspre nord si catre Marea Panonica, din care astazi nu a mai ramas decat Marea Neagra. Paraurile subterane au format galeriile pe trei niveluri. Cele mai vechi galerii sunt cele uscate de la nivelul superior. Acestea s-au surpat in mai multe locuri si sunt greu accesibile, cele mai recente sunt galeriile inundate, aflate  la adancimea de 15-20 m, care sunt modelate in zilele noastre prin actiunea raului subteran Pivka. Acest rau poate fi vazut afara, langa intrare, unde coboara in pestera si apoi in Pestera Insula, Pestera Neagra si Pestera Pivka.
Nivelul cel mai extins al Pesterii Postojna, cel din mijloc, a fost sapat de predecesorul raului Pivka la inceputul Epocii Glaciare, acum 1,5 milioane de ani. Pestera Postojna este renumita pentru extraordinara varietate de speleoteme ( formatiuni de pestera cum ar fi stalactitele, stalagmitele, perlele de caverna, etc) intr-o mare gama de culori si forme. Culoarea rosiatica provine de la argila carstica bogata in oxizi de fier. Nuantele de negru si gri, vin de la oxizii de mangan. In afara de forma si si culoare, speleotemele se diferentiaza dupa varsta. Speleotemele cele mai vechi din Pestera Postojna au inceput sa se formeze acum mai bine de 500.000 de ani. Cele mai multe speleoteme a caror varsta este cunoscuta au mai putin de 50.000 de ani. Temperatura in pestera este destul de constanta, respectiv 10 ° C pe toata durata anului.
Muntele Mare ( Calvarul ) reprezinta punctul cel mai inalt de pe traseu prin pestera – cu 40 de metri mai inalt fata de intrarea in pestera. Muntele s-a format in urma prabusirii unor blocuri desprinse din tavanul a ceea ce era odata o sala la intersectia galeriilor subterane. Aici tavanul are o grosime de 50 de metri si datorita boltii naturale este extrem de solid.
Partea din Pestera Postojna cunoscuta si sub numele de Pesterile Frumoase este o adevarata bijuterie a acestei lumi subterane. Aceste galerii cu putin mai lungi de 500 metri au fost descoperite in 1891, dar nu au fost deschise accesului turistilor pana in 1926. Ele contin o serie de incaperi frumoase cum ar fi: Sala Alba, Sala Rosie si Sala Tuburilor, decorate cu stalagmite albe si respectiv rosii si cu stalactite minuscule cunoscute sub numele de tubulete sau spaghete. Intrarea in Pesterile Frumoase se face traversand Podul Rusesc, construit de prizonierii rusi in timpul Primului Razboi Mondial. Sala Tuburilor, isi datoreaza numele, numeroaselor stalactite minuscule, subtiri ca spaghetele, de pe tavan.
Din Pesterile Frumoase, drumul va conduce de-a lungul unui tunel cu lungimea de 100 m construit de om, catre Galeria Rusa.
De aici un al doilea tunel, lung de aproximativ 500 m face legatura cu Pestera Neagra si Pestera Pivka.
 
Pe 23 aprilie 1944, partizanii au venit prin acest tunel dinspre Pestera Neagra, si si-au croit drum spre un depozit de combustibil de langa intrarea principala si i-au dat foc si apoi au revenit la suprafata pe acelasi drum, trecand prin Galeria Rusa si Pestera Neagra. De la Galeria Rusa se ajunge la punctul cel mai de jos din calatoria prin pestera, la 20 de metri sub nivelul intrarii si la peste 100 m adancime de la suprafata.
Cea mai frumoasa stalactita din pestera si la baza Muntelui Mare, este Diamantul, simbolul Pesterii Postojna.
Sala de Concerte este cea mai mare sala din Pestera Postojna , are o inaltime de aproximativ 40 de metrii si poate adaposti pana la 10.000 de persoane. Aici exista un ecou foarte puternic, care dureaza aproape 6 secunde.Sala acopera o suprafata de 3000 m². Lumea carstica subterana a Pesterii Postojna adaposteste un mare numar de animale – specii aparte de gandaci, greieri, paienjeni, creveti, miriapozi etc. Cel mai renumit “locuitor” al pesterii este olm sau “pestele – om ” (Proteus anguinus). Pestele -om este orb si respira prin branhii externe. Poate sa traiasca pana la 100 de ani si traieste numai in ape carstice ale Carstului Dinaric, unde se hraneste cu microorganisme.

 

Delta Dunarii – paradis de ape si pamant

June 30th, 2016 No Comments »

Dupa un parcurs de 2850 km, al doilea fluviu al Europei si al 26 -lea din lume, dupa ce traverseaza zece tari, Dunarea se desparte in brate majore si minore pentru a mai intarzia ”imbratisarea” cu Marea Neagra.Evantaiul pe care il desface, creeaza un univers fabulos: sute de lacuri, arbori inlantuiti de liane, dune , intinderi acoperite de stuful care se indoaie in bataia vantului.

Delta 1  Delta 2
????????
  
Dunarea sau ” calea drumului mare”, apreciat si ”batut” de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, seice cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile ma noi.
Delta 3  Delta 4
Istros in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, Phisos la fenicieni, DanareDonaris la traco-geti, IstrusDanubius pentru romani, Rio Divino la curtea lui Carol Quintul si Le noi des fleuves de l’Europe in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romaniei ultimii 1075 km, incheindu-si calea prin Delta – cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.
IMG_2357  insula fericirii
Delta 5  Delta 6
Delta Dunarii face oficiul de punct de schimb pentru multe specii de pasari.Strabatand canalele sau asteptand in observatoarele inalte, pot fi admirate, in functie de perioada din an, peste 330 de specii de pasari dintre care 70 extraeuropene.Sunt inregistrate cinci tipuri principale: european (privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb); mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, pelican, califar); siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, cocorul); mongolic (vulturul plesuv); chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).Se cunosc aproximativ 150 de specii de peste din care peste 30 in Delta propriuzisa. Pe bratele de varsare ale Dunarii intalnim: cega, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana si avatul.Pe acest pamant, care inainteaza prin intalnirea permanenta dintre ape si diferite varietati de sol, au luat nastere 35 de ecosisteme si nenumarate peisaje vrednice de a fi admirate.Este vorba de lacuri, lagune, canale, insule plutitoare, paduri crescute pe dune, imense stufarisuri, stepe. Aici traiesc, 1839 de specii vegetale si 3541 de specii de animale.

  
Pelicani   Delta - pelicani
IMG_2899  

IMG_2521Lotca este un simbol si un mesager al Deltei Dunarii.Lotca a redus distanta dintre localitati, i-a ajutat pe oamenii din Delta sa fie activi si sanatosi, punandu-si amprenta asupra vietii si obiceiurilor lor.In Delta, lemnele si stuful nu pot fi nici astazi transportate cu o barca din fibra de sticla. Nu mai vorbim de transportul stupilor de albine, un alt element simbolic al economiei traditionale locale, pentru care localnicii inca mai folosesc lotca.Povestea lotcii in Delta Dunarii incepe in secolele XVII-XVIII.Ucrainienii, veniti de pe Nistru, Nipru, Bug, au adus in Delta poate cea mai frumoasa emblema a apartenentei lor de neam – lotca pescareasca.La randul lor lipovenii au adus cu ei o lotca mai mare de 12 crivace, duba – vehiculul cel mai important in viata pescarilor din zona.
Cuvantul ‘’lipovean’’ vine de la rusescul lipa (tei), de la acei fugari, bejenari, care se ascundeau in padurile de tei, pe vremea tarinei Ecaterina a II-a, ca urmare a prigoanei religioase.Pastrau in indentitatea lor o anumita emblema de apartenenta la natia lor, adica portul traditional: pantaloni bufanti, brau lat, camasa de tip rubasca cu guler drept, ridicat si inchis cu nasturi laterali.Credinta si traditiile i-au tinut uniti: vedem si astazi case de tip lipovenesc sau ucrainian facute din chirpici, acoperite cu stuf, cu peretele de nord intotdeauna dublat cu lemn ca pavaza pentru crivat, in culori de albastru si verde traditionale.
IMG_2585  IMG_2310
Pe suprafata de uscat al Deltei remarcam vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul si specii rare in zonele declarate rezervatii.
Letea este padurea – monument amplasata la 7 km sud de comuna Periprava (Bratul Chilia), dezvoltata pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri).In padure gasim plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici: stejari brumarii, garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica).
  
  
Delta Dunarii, acest tinut care renaste perpetum intre cele trei brate ale marelui fluviu este destinatia ideala pentru calatorul in cautarea ineditului, iubitorilor de natura, indragostitilor de ”marea cea mare” si singuratatea plajelor – Delta ofera fiecaruia, de oriunde si la orice varsta, cornul nemasuratei sale abundente.
IMG_2638  

Bors de peste ca in Delta!

Exista cateva secrete in prepararea unui bors de peste ca in Delta Dunarii: mai intai, pestele trebuie sa fie mult, diversificat si foarte, foarte proaspat (de aici vine vorba ca cel mai bun bors de peste se face cu apa de Dunare); apoi, se folosesc mai putine legume, pentru ca ciorba sa pastreze gustul pestelui: in sfarsit, ciorba se acreste cu otet, alt ingredient fiind neadecvat.
Deci, aveti nevoie de peste gras: crap, somn, sanger, caras si de peste slab deopotriva:stiuca, biban, salau.Daca este primavara, o coada de scrumbie e delicioasa.La pestele mare se taie capetele si cozile si impreuna cu pestele mic se pregatesc de ciorba.Se pune ceaunul la foc, cu apa calculata astfel incat apa sa depaseasca putin cantitatea de peste.Se pune ceapa taiata solzisori, se adauga cartofii curatati si taiati cuburi.Cand s-au patruns legumele se adauga incet pestele si odata cu el rosiile taiate si ardeii grasi.Cand pestele incepe sa fiarba, se adauga o lingura de sare si doua de otet.
La sfarsit se potriveste de sare si otet dupa gust si se adauga verdeata tocata marunt.
Se serveste mai intai pestele scos pe un platou cu mujdei de usturoi, iar apoi se serveste ciorba, de asemenea dreasa cu mujdei.

 


  • Facebook
  • LinkedIn